COVID-19 și Problemele Cardiace

Întrebări și Răspunsuri

Acest document conține recomandări generale de la autoritățile internaționale și societățile medicale profesionale. Întrebările cu privire la propriul tratament trebuie direcționate către doctorul dumneavoastră.

Important: Infarctul miocardic și Accidentul Vascular Cerebral în timpul pandemiei COVID-19

Dacă prezentați oricare din următoarele simptome, trebuie să sunați imediat la serviciile medicale de urgență. Lăsați cadrele medicale să va evalueze simptomele!

Atenție: Chiar și în timpul pandemiei, NU așteptați. Fiecare minut contează. Spitalele vor face tot posibilul să va trateze într-un mediu sigur.

Sufăr de probleme cu inima. Am un risc crescut de a lua COVID-19 față de cineva care nu are probleme cu inima?

Nu – infecția se transmite la fel tuturor. Cu toate acestea, persoanele cu probleme cardiace pot face o formă simptomatică mai ușor și pot dezvoltă o infecție mai severă decât alții.¹

Până acum, majoritatea celor infectați cu COVID-19 au avut o infecție virală ușoară care s-a manifestat prin durere în gât, tuse, dureri musculare și febră, dar unii oameni (până la 5%) au dezvoltat o infecție pulmonară/ pneumonie. Nu suntem încă sigur dacă pacienții cu probleme cardiace au o șansă mai mare de a dezvoltă o infecție pulmonară COVID-19, dar este probabil, având în vedere că infecțiile cu alte virusuri (de ex. gripă) sunt mai frecvente.¹

Riscul de a dezvolta simptome severe de COVID-19 este același pentru toți pacienții cu probleme cardiace sau există diferențe?

Procesul prin care se produce infecția este la fel pentru toți oamenii. Virusul este transmis prin aerosoli de la o persoană infectată care tușește, strănută sau vorbește sau prin atingerea unei suprafețe contaminate întrucât virusul poate supraviețui câteva ore (sau chiar zile) pe suprafețe precum mese sau clanțe.²

Odată ce virusul a intrat în corp, afectează în mod direct plămânii și declanșează un răspuns inflamator care pune sistemul cardiovascular sub stress în 2 feluri. În primul rând, infectarea plămânilor conduce la scăderea nivelului de oxigen din sânge, iar în al doilea rând, efectul inflamator al virusul poate cauza scăderea valorilor tensionale. În aceste cazuri, inima trebuie să bată mai tare și mai repede pentru a transporta oxigenul către organele principale.

Următoarele grupuri de pacienți sunt la risc deosebit de crescut:

Pacienții cu imunitatea afectată, precum pacienții care au avut un transplant, pacienții cu cancer care primesc chimioterapie sau radioterapie extensivă, pacienții cu leucemie sau limfom care suferă de boli cardiace, sunt teoretic la cel mai mare risc de a se infecta cu virusul și de a avea simptome severe.³
Alte grupuri cu risc înalt sunt vârstnicii și persoanele fragile, precum femeile însărcinate, care suferă de boli cardiovasculare.³
Pacienții cu probleme cardiace, precum insuficiență cardiacă sau cardiomiopatie dilatativa, forme avansate de cardiomiopatie aritmogenă de ventricul drept și pacienții cu boală cardiacă cianogenă sunt la risc foarte înalt.
Pacienții cu forme obstructive de cardiomiopatie hipertrofică sunt de asemenea la risc înalt.

Nu există dovezi că virusul poate infecta dispozitive implantate, precum stimulatorul cardiac sau defibrilatorul, sau că ar putea cauza endocardită infecțioasă la cei cu boli valvulare.

Am sindromul Brugada. Trebuie să aplic măsuri deosebite?

Pacienții cu sindrom Brugada sunt la risc deosebit de a dezvoltă aritmii fatale în situații în care temperatura corpului depășește 39^oC. Acești pacienți trebuie să trateaze febra în mod agresiv cu Paracetamol și comprese reci/umede.

Am fibrilație atrială. Sunt la risc crescut de a mă infectă cu Coronavirus?

Fibrilația atrială însăși nu crește riscul de infecție. Cu toate acestea, mulți dintre pacienții care au fibrilație atrială sunt vârstnici și au alte co-morbidități, precum insuficiență cardiacă, hipertensiune și diabet zaharat, ceea ce îi predispune să facă o formă mai severă a bolii, dacă se infectează. Toți pacienții sunt sfătuiți să ia măsură de protecție precum distanțarea socială, spălatul frecvent și corect al mâinilor pentru a preveni infecția.

Am citit despre Coronavirus că poate cauza probleme cardiace precum infarct miocardic sau aritmii. Este adevărat?
- Bazat pe efectele inflamatorii are virusului, există riscul teoretic ca infecția virală să poată cauza ruptura plăcilor aterosclerotice (depozite de grăsime) de pe vasele coronare, și, astfel, să conducă la sindrom coronarian acut (infarct miocardic). Pacienții care au durere toracică puternică și sunt infectați cu Corona trebuie să sune imediat la serviciile de urgență.
- Bolile inflamatorii sistemice pot agrava aritmiile sau chiar pot declanșa fibrilația atrială la unii pacienți.
- Inflamația acută cauzată de infecția virală poate înrăutăți atât funcția cardiacă, cât și funcția renală.

Cu toate acestea, nu puteți face nimic suplimentar ca să preveniți aceste probleme, doar trebuie să urmăriți cu strictețe recomandările de prevenție a infecției precum distanțarea socială, auto-izolarea, spălatul frecvent al mâinilor etc.

Este un risc mai mare la pacienții cardiaci care au diabet și/sau hipertensiune arterială?

Datele din China indicau că o proporție semnificația din cei care au decedat și au dezvoltat boală severă, aveau comorbidități precum diabetul și hipertensiunea. Motivul exact pentru care s-a întâmplat rămâne neclar. Este foarte probabil însă că atât hipertensiunea, cât și diabetul, să fie mai des întâlnite la grupă de vârstă >70 de ani, unde mortalitatea din cauza COVID-19 este cea mai ridicată.

Există un articol care descrie o legătură cu utilizarea inhibitorilor de enzima de conversie a angiotensinei (IECA) și a blocanților de receptori de angiotensină II, medicamente des utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale. Este important de subliniat că această teorie nu are dovezi clare. Majoritatea organizațiilor profesionale precum Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Britanică de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii recomandă continuarea acestor medicamente (întrucât beneficiile lor sunt binecunoscute).

Există informații despre cum COVID-19 poate cauza miocardită sau pericardită. Dacă ai avut miocardită / pericardită în trecut ești mai vulnerabil în a face boala din nou?

Nu există dovezi care să ateste că un pacient care a avut miocardită / pericardita în trecut este la risc crescut de a dezvoltă aceeași complicație în timpul COVID-19. Este recunoscut faptul că unele cazuri de miocardită au o evoluție cu exacerbări și remisiuni. Nu există dovezi că virusul ar afecta în mod direct inima, cu toate acestea, răspunsul inflamator cauzat de infecție poate înrăutăți funcția cardiacă și exacerba simptomele la pacienții cu insuficiență cardiacă.

Există probailitatea ca cei bolnavi de inima să moară de COVID-19 mai mult decât cei fără boli de inima?

Până acum, vârstă înaintată și prezența altor boli, inclusiv problemele cardiace, au fost factori de risc pentru deces. Cu toate acestea, este important de subliniat că majoritatea pacienților, chiar și cei cu boli cardiace, au făcut infecții ușoare și s-au recuperat complet.

Știu că nu ar trebui să mă duc la spital dacă cred că sunt infectat, dar când ar trebui să cer ajutor medical dacă am o boală cardiacă?

Dacă credeți că aveți infecție cu COVID-19, trebuie să vă întrebați dacă vă puteți gestiona boala acasă. Febra poate fi tratată cu Paracetamol. Important: Dacă simțiți că nu vă puteți trata acasă și că simptomele sunt severe, în mod deosebit dacă aveți dificultate în respirație, cereți urgent ajutor medical !

Circulă știri în presă și pe rețelele de socializare care sugerează că medicamente precum antiinflamatoarele nonsteroidiene (exp. Ibuprofen) folosite pentru a reduce febra și a trata durerea pot înrăutăți COVID-19. Bazat pe informațiile actuale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană de Medicamente (EMA) nu au emis recomandări împotriva folosirii Ibuprofen, pentru că nu există dovezi științifice care să stabilească legătura dintre acesta și agravarea pneumoniei COVID-19. Dacă aveți dubii, va rog întrebați-va medicul curant ce medicație puteți lua în siguranță pentru a trata febra / durerea.

Protecția

Există măsuri suplimentare pe care trebuie să le iau pentru a reduce riscul de mă îmbolnăvi, având în vedere că deja am probleme cu inima?

Există sfaturi generale, care trebuie aplicate de toată lumea pentru a reduce cât mai mult riscul infectării. Dacă aveți o boală cardiacă, următoarele aspecte sunt importante:

Evitați contactul cu persoanele bolnave.
Mențineți o distanță de 2 m față de alți oameni.
Spălați-va pe mâini în mod corect cu săpun și apă caldă pentru cel puțin 20 de secunde.¹³
Acoperiți-va gura cu un șervețel atunci când tușiți sau tușiți în interiorul cotului.
Evitați atingerea ochilor, nasului sau gurii.
Curățați cât de des posibil suprafețele atinse precum clanțe, volan, întrerupătoare, cu un dezinfectant.
Stați acasă cât de mult posibil, inclusiv tele-muncă dacă este fezabil.
Dacă aveți simptome de febra (temperatura >37,8^oC), tuse sau infecție respiratorie, atunci trebuie să va autoizolați.
Am făcut vaccinul anti-pneumococic. Sunt protejat de virus?

Nu. Vaccinurile împotriva pneumoniei, precum vaccinul anti-pneumococic sau vaccinul anti-gripal, nu protejează împotriva noului Coronarvirus.

Virusul este nou și are nevoie de propriul vaccin. Există mai multe variante de vaccin disponibil, iar momentul când vă veți vaccina depinde de grupa de risc în care va aflați.

Deși vaccinul antigripal și antipneumococic nu sunt eficiente împotriva COVID-19, vaccinarea împotriva bolilor respiratorii este recomandată de toate organizațiile majore de sănătate precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pentru a vă proteja sănătatea.

Să port masca pentru a mă proteja de virus?

La momentul actual, purtarea măștii este obligatorie în spațiile publice.

OMS încurajează utilizarea de măști, mai ales în situațiile în care nu se poate păstra distanțarea socială, de exemplu în transportul public, în magazine sau în locurile aglomerate.¹⁴

OMS recomandă utilizarea de măști medicale pentru: personalul medical, persoanele care au sau care cred că au simptome de COVID-19, persoanele peste 60 de ani sau orice persoană care suferă de o boală importantă precum diabetul, hipertensiunea, boli cardiace, boli pulmonare sau cancer.

Este important să ne amintim că folosirea măștii trebuie combinată cu alte măsuri cheie de prevenire a infecției precum spălarea mâinilor și distanțarea socială, întrucât măștile singure nu protejează împotriva COVID-19.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) oferă informații utile despre utilizarea corectă a măștilor.¹¹

Pot să iau vitamine sau alte suplimente? Care? Mă vor proteja de COVID-19?

Vitaminele nu protejază împotriva COVID-19.

Anumiți agenți medicamentoși (precum vitamina C, hidroxiclorochina sau antivirale) sunt în curs de investigare cu privire la efectele lor în COVID-19, dar nu există date clare cu privire la beneficiul acestora.

O dietă bogată în fructe și legume proaspete este mereu recomandată - nu doar în timpul COVID-19 - pentru a ajuta corpul să mențină un sistem imunitar funcțional. Legumele și fructele proaspete conțin o gama mult mai largă de nutrienți decât vitaminele sub formă de tablete. De aceea, este întotdeauna mai bine să mâncați fructe și legume proaspete decât să încercați să compensați cu nutrienți de sinteză.

Unii pacienți au într-adevăr deficite de anumite vitamine sau micro-nutrienți. În acest caz, medicul de familie sau medicul curant va oferi sfaturi personalizate.

Atunci când luați vitamine de sinteză, aveți grijă că dozele să nu treacă peste doză zilnică recomandată. Unele vitamine pot face rău dacă sunt luate în doze prea mari, iar unele suplimente pot interacționa în mod nefavorabil cu unele medicamente pentru bolile cardiace.

Pot să iau COVID-19 de la animalul meu de companie?

Nu există dovezi că oamenii pot lua boala de la animale de companie precum pisici sau câini.

Dacă am făcut COVID-19, pot să fac din nou boala?

Cercetările în curs arată că majoritatea oamenilor care au făcut infecția COVID-19 au anticorpi împotriva virusului în sânge. Cu toate acestea, rămâne neclar dacă supraviețuitorii COVID-19 dezvoltă anticorpi suficienți pentru a-i proteja de boală a 2-a oară.

Mai mult decât atât, există exemple de virusuri, precum gripa sau răceala comună, care pot fi contractate mai mult decât o dată din cauza faptului că virusul se schimbă în timp. Nu știm încă dacă acest lucru se poate întâmplă și în COVID-19.

De aceea, după ce v-ați recuperat în urma infecției COVID-19, este important să continuați să respectați măsurile de protecție personală și distanțarea socială.

Medicația

Ar trebui să schimb dozele medicației mele de inima?

Ce este clar este că oprirea sau schimbarea medicației poate fi foarte periculoasă și vă poate înrăutăți starea de sănătate. Aceste medicamente vă sunt recomandate și sunt foarte eficiente pentru insuficiența cardiacă, pentru controlul hipertensiunii arteriale și pentru prevenția unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral etc. Orice schimbare în tratament care nu a fost recomandată de medic vă poate expune la un risc înalt de deteriorare a bolii dumneavoastră.

Există știri în presă care descriu o legătură între utilizarea inhibitorilor de enzima de conversie a angiotensinei (IECA) și a blocanților de receptori de angiotensină II, medicamente des utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale. Este important de subliniat că această teorie nu are dovezi clare. Majoritatea organizațiilor profesionale precum Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Britanică de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii recomandă continuarea acestor medicamente (întrucât beneficiile lor sunt bine-cunoscute).⁸

Pacienții care primesc medicație imunosupresoare, de exemplu, în urma unui transplant cardiac, ar trebui să continue să își administreze medicația așa cum a fost prescrisă. Reducerea dozelor este asociată cu un risc înalt de a respinge inima transplantată.

Va rugăm să va luați toate medicamentele așa cum au fost prescrise. Dacă aveți întrebări, vă rugăm contactați-vă doctorul și nu faceți schimbări singuri.

Au existat studii despre o medicație care se administrează pentru COVID-19 și care poate cauza aritmii periculoase. Ce trebuie să știu?

Pacienții cu sindrom QT lung trebuie să se asigure că medicul lor curant știe despre boala lor dacă sunt internați în spital. Sindromul QT lung este o boală moștenită unde există o întârziere în conducerea semnalelor electrice ale inimii, ceea ce poate conduce la dezvoltarea de aritmii (ritm neregulat al inimii). Câteva medicamente care sunt evaluate pentru potențialul de a trata COVID-19 pot prelungi intervalul QT și cauza aritmii mai frecvent la acești pacienți. Medicamentele implicate sunt: clorochina (un agent antimalaric) și unele anti-retrovirale.¹²

În mod adițional, există medicamente folosite pentru a trata, spre exemplu, fibrilația atrială sau depresia, care pot prelungi intervalul QT. De aceea, este important să comunicați medicului toate medicamentele pe care le luați.

Dacă trebuie să vă internați în spital, e bine să aveți întotdeauna o lista la zi cu medicația pe care o luați !

Ar trebui să mă îngrijorez că nu o să mai găsesc medicamente?

Se fac eforturi susținute pentru a vă asigura că există rezerve suficiente pentru medicamente esențiale. Nu este cauză de îngrijorare. Agenția Europeană a Medicamentelor monitorizează situația și până la această dată nu au fost raportate lipsuri la medicamente esențiale.

Când ieșim afară

Ar trebui să îmi respect programările la spital sau să evit să merg la clinici și spitale?

Dacă spitalul încă menține programările, atunci e o idee bună să îi contactați și să îi întrebați dacă trebuie să veniți. Multe spitale anulează programările de rutină sau le realizează prin telefon sau video, mai degrabă decât față în față, ori de câte ori este posibil. Sunt, desigur, unele boli unde este nevoie de interacțiune față în față și atunci nu ar trebui să ratați programarea fără a va consulta mai întâi cu medicul dumneavoastră curant.

E sigur să ies afară dacă evit locurile aglomerate?

Da. Virusul se ia de la oameni care au infecție, așa că nu este nicio problema în a ieși afară în zone neaglomerate. Ceea ce este important este să evitați contactul cu oricine care poate fi bolnav. Evenimentele unde se adună grupuri mari de oameni au fost anulate în Europa pentru a preveni răspândirea infecției. Dacă trebuie să ieșiți din casă (de ex. pentru aprovizionare cu alimente), încercați că păstrați o distanță de min 2 m între dumneavoastră și ceilalți.

Starea psihică

Mă simt foarte speriat. Ce pot să fac ca să mă simt mai bine?

Este o perioada în care multă lume este speriată și încercăm să vă dăm sfaturi pentru cum să gestionați cât mai bine incertitudinile din timpul pandemiei pentru care niciunul dintre noi nu a fost pregătit.

Mâncați bine, regulat și sănătos. Trebuie să menținem corpul puternic, iar mâncarea de calitate ne dă de asemenea vitaminele și mineralele vitale care ajută în combaterea anxietății. Cerealele integrale, fructele și legumele (de toate culorile) vor avea un efect benefic asupra anxietății și vor reduce nivelul acesteia. Prăjiturile, biscuiții și ciocolata sunt delicioase, dar zahărul din ele nu este bun pentru anxietate. Câte puțin la un anumit interval de timp nu strică, dar mâncatul de dulciuri poate de fapt să înrăutățească starea psihică. La fel și cu alcoolul, consumul trebuie să fie cel mult moderat.
Beți apă din plin. O cană de ceai sau cafea într-un loc liniștit sunt de asemenea de mare ajutor, te calmează și alungă gândurile anxioase.
Exercițiul fizic. Chiar dacă trebuie să păstrăm distanța socială, asta nu înseamnă că nu putem să ieșim deloc. De fapt, ieșitul pe timpul zilei (chiar dacă nu e soare) este benefic pentru sănătatea mentală. Dacă aveți o grădină, mergeți în jurul grădinii, făcând exerciții aerobice de intensitate potrivită pentru dumneavoastră. Dacă nu aveți o grădină, gândiți-vă la un drum liniștit pe care vă puteți plimba în fiecare zi, fără a fi în proximitate cu alții.
Utilizați mijloacele virtuale de socializare. Dacă puteți să utilizați Skype/ Facetime pentru a va vedea prietenii și familia, faceți asta cel puțin o dată pe zi. Sunatul este și el o opțiune. Creați-vă un plan - ceva pe care să îl așteptați și care vă va ține la curent cu ceea ce se întâmplă în lume. Gândiți-va la ceilalți, ascultați ce li se întâmplă, oferiți-le sprijin, toate acestea ajută la reducerea propriei stări de anxietate.
Ocupați-vă timpul. Faceți o lista cu lucrurile pe care le puteți face, de ex. curățenie în casă, se reamenajați camera, să eliberați dulapurile, să îngrijiți grădina etc. Nu trebuie să faceți totul de pe listă, și nu tot deodată, dar vă oferiți un plan și ceva de făcut atunci când vă simțiți anxioși. Acea stare de bine pe care o avem după ce terminăm ceva este minunată!
Activitate recreațională. Ascultați muzică, citiți o carte, faceți puzzle-uri, pictați sau desenați, coaseți etc. Orice vă place să faceți, dar nu aveți de obicei timp să faceți. Orice vă oferă o cale de ieșire din gândurile anxioase sau care necesită puțină putere de concentrare, vă va ajuta.
Evitați mesajele negative. Ascultați știrile de la radio, televizor sau de pe internet doar o dată pe zi. E important să fiți la curent cu ultimele sfaturi cu privire la Coronavirus și auto-izolare, dar provoacă stare de anxietate foarte mare să auziți constant aceleași lucruri. Tot ce trebuie să știți puteți să aflați dacă citiți știrile o singură dată. Va rugăm să nu faceți asta mai mult de o dată pe zi.
Respirați. Acest exercițiu simplu va poate ajuta foarte mult dacă vă simțiți speriați. Stați în picioare sau așezați într-o poziție relaxată (încordați-vă și relaxați-vă mușchii pentru a simți diferența dintre o stare relaxată și una tensionată). Concentrați-vă pe respirație și trageți aer adânc în piept, numărând până la 5 secunde, iar apoi dați încet aerul afară, numărând până la 10. Faceți acest exercițiu de câteva ori pe zi, până simțiți că anxietatea vă părăsește și puteți face altceva.

Bibliografie

World Health Organization (WHO) Q&A on coronaviruses
Coronavirus disease (COVID-19) advice for the public: Myth busters
European Centre for Disease Prevention and Control: Information on COVID-19 for specific groups: the elderly, patients with chronic diseases, people with immunocompromising condition and pregnant women
EMA gives advice on the use of non-steroidal anti-inflammatories for COVID-19
World Heart Federation (WHF): The link between COVID- 19 and CVD
COVID-19 and the cardiovascular system
Are patients with hypertension and diabetes mellitus at increased risk for COVID-19 infection?
Position Statement of the ESC Council on Hypertension on ACE-Inhibitors and Angiotensin Receptor Blockers
British Heart Foundation: Coronavirus: what it means for you if you have heart or circulatory disease
NHS: Stay at home advice
Coronavirus disease (COVID-19) advice for the public:When and how touse masks
COVID-19: chloroquine and hydroxychloroquine only to be used in clinical trials or emergency use programmes
WHO: How to handwash
WHO : Q&A : Masks and COVID-19
COVID-19 and Postinfection Immunity - Limited Evidence

COVID-19 și Problemele Cardiace

COVID-19 și Problemele Cardiace