În lipsa unui program pentru această boală, o persoană diagnosticată cu IC în anul 2014 are 20% șanse să fie în viață în anul 2024
București, 20 martie 2018: un studiu recent făcut în România arată cât de grave sunt consecințele insuficienței cardiace, atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul medical. Rata de mortalitate standardizată din cauza insuficienței cardiace cronice (IC) estimată pentru România (40/100.000 persoane) este de două ori mai mare decât in alte state din Uniunea Europeană. În majoritatea țărilor din UE se desfășoară programe de prevenire, depistare precoce și urmărire a acestor pacienți, la risc sau cu diagnosticul de insuficienta cardiaca.
Prevalenta si incidenta insuficienței cardiace în România
Se estimează că 4.7% din populația peste 35 de ani a României suferă de insuficiență cardiacă (circa 560.000 de pacienti). În fiecare oră apar în medie 5 cazuri noi de insuficiență cardiacă (circa 45.000 cazuri noi/an).
Insuficienta cardiaca poate avea numeroase cauze, cele mai frecvente fiind infarctul miocardic, hipertensiunea arteriala si diversele boli ale valvelor cardiace. Toti factorii de risc ai bolilor cardiovasculare, cum ar fi fumatul, diabetul zaharat, consumul excesiv de alcool, etc., duc in final la aparitia insuficientei cardiace. Riscul aparitiei insuficientei cardiace creste cu varsta. Îmbătrânirea populației, aproape un sfert din populația României fiind peste 60 de ani, va determina cresterea prevalentei insuficientei cardiace.
Dificultăți de diagnostic și tratament la nivel national
În România, cazurile noi sunt raportate de către medicii de familie la nivel național dar, din cauză că această activitate nu este validată, există o tendință generală de subraportare. In 2017 s-au internat in spitalele din Romania circa 344.000 de pacienti cu diagnosticul principal sau secundar de insuficienta cardiaca. Durata medie de spitalizare a cazurilor internate este de aproximativ 7 zile.
Conf. Dr. Ovidiu Chioncel, şef de secţie în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare "Prof. C.C. Iliescu”, avertizează că "una din trei persoane moare sau se reinternează în anul următor ultimei spitalizări. 7,4% dintre pacienții cu insuficienţă cardiacă mor în spital. 9 din 10 pacienți nu știu că suferă de insuficiență cardiacă" .
Un sfert dintre pacienții cu IC internați în spitalizare continuă în 2014 nu vor fi în viață în anul 2024
Pacienții cu IC au în general una sau mai multe afecțiuni asociate (comorbiditati), ceea ce contribuie la complexitatea acestor cazuri atât din punct de vedere al tratamentului, cât și al monitorizării bolii. Principala comorbiditate (60% dintre pacienți) în cazul pacienților spitalizați cu IC este hipertensiunea arterială, urmată de fibrilația atrială (35% dintre pacienti).
Aproximativ 14.400 de ani de viață se pierd prematur, anual, prin deces înainte de speranța de viață standard, din cauza insuficienței cardiace. În acest context, probabilitatea medie de supraviețuire peste zece ani a unui pacient cu insuficiență cardiacă este de 20%. "Prognosticul este mai prost decât la majoritatea formelor de cancer, in conditiile unui tratament cu posibilitati relativ limitate. In plus, insuficienta cardiaca implica utilizarea unor resurse importante din partea societății pentru tratamentul acestor pacienți și pentru reintegrarea lor socială” spune Prof. Dr. Dragoş Vinereanu, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucuresti, Prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ şi preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie.
Majoritatea cazurilor de insuficiență cardiacă externate din spital merg la domiciliu, unde urmărirea acestor pacienți este dificilă. In plus, programele de recuperare cardiovasculara lipsesc. Ca atare, reinternările pentru insuficiență cardiacă sunt frecvente, crescand mult costurile. Acestea reprezintă o problemă importantă atat pentru spitalele din România, cât și pentru calitatea vieții acestor pacienti.
În contextul numărului tot mai crescut de persoane ce suferă de insuficiență cardiacă și al prognosticului sumbru al acestei afecțiuni, în România este necesară recunoașterea importanței majore a acestei patologii și crearea de programe pentru depistarea precoce, tratamentul modern și urmărirea evoluției acestor pacienți.
Decarcati prezentarea Bolile Cardiovasculare in Romania - Prof. Dr. Dragos Vinereanu, Membru Corespondent al Academiei Romane, Presedintele Societatii Romane de Cardiologie
Descarcati prezentarea Epidemiology of HF in Romania - Conf Dr Ovidiu Chioncel, Secretarul SRC
